SMERENIA ÎNTRE LAUDĂ ȘI TIMIDITATE

SMERENIA ÎNTRE LAUDĂ ȘI TIMIDITATE

1. INTRODUCERE

În lucrarea de față ne propunem să studiem importanța smereniei în ceea ce privește mediul academic și cercetarea științifică. Etica și Integritatea sunt ramuri esențiale în acest domeniu. Acestea țin de conduita și caracterul cercetătorului, necesare pentru o bună funcționare a demersului exercitării cercetărilor științifice. În acest articol vom avea în prim plan ,,smerenia” ca virtute principală, între viciul său accentuat, respectiv exacerbat. Motivul pentru care am ales să studiez smerenia este din propria dorință de a mă perfecționa și pe mine în acest domeniu, învățând să lucrez/pășesc într-o atitudine corectă de umilință. În primul capitol voi prezenta smerenia ca atribut fundamental în cercetarea științifică, iar în următoarele două capitole cele două vicii între care poate oscila: lauda, respectiv timiditatea.

1. SMERENIA

Dacă privim la etimologia cuvântului, acesta provine din limba slavă și, conform definiției DEX, reprezintă o atitudine umilă, supusă, respectuoasă; comportare modestă, plină de bună-cuviință. O definiție interesantă regăsită într-o carte: Smerenia este o evaluare reală a noastră care include atât puncteele forte cât și slăbiciunile1. Smerenia este o virtute absolut necesară în viața cercetătorului. Aceasta reprezintă o atitudine fundamentală care stă la baza caracterului oricărui cercetător. Una dintre laturile ei este respectul atât față de alte cercetări, de munca altora, cât și recunoașterea faptului că alte lucrări similare au mult mai multe puncte forte. Un alt lucru foarte important, și care ține de smerenie, este asumarea faptului că un articol de cercetare științifică va fi întotdeauna disponibil criticilor sau verificărilor făcute de anumiți oameni de știință.2 De asemenea, această virtute este una dintre cele mai provocatoare, deoarece are de a face cu autocontrolul și cu formarea unui obicei. Augustin afirmă faptul că umilința se clasează pe primele trei locuri în creștinism.3 Ceea ce ne ajută cercetătorii în cariera sa este dezvoltarea unui caracter moral puternic.4 Smerenia intelectuală și promovarea acesteia este o metodă care reduce conflictele5, astfel este important să fim smeriți atât în procesul cercetării, cât și cu privire la critica primită pentru bunul mers al unei lucrări.

1 Robertson McQuikin and Paul Copan An Introduction to Biblical Ethics, Walking in the way of wisdom, (IVP Academic; 0003 edition,2013, ), 151

2 Bruce Macfarlane, Researching with Integrity. The Ethics of Academic Inquiry, (London: Routledge / Taylor and Francis, 2009), 114
3 Carl F. H. Henry, Etica creștină personală, (Oradea: Agnes Dragomir, Sofia Gheorghe, 2004), 586
4 Sheelby D.Hunt and Scott J.Vitell ’’Personal Moral Codes ant the Hunt-Vitell Theory of Ethics, Why People’s Ethical Judgments Differ?” în ,,Business Ethics: New Challenges for Business Schools and Corporate Leaders” ed. Paul E Peterson and O.C. Ferrell (Amonk New York, Lindon, England: M.E. Sharpe, 2005), 23
5 Briggs, David. The Christian Century Chicago Vol. 133, Iss. 17, (Aug 17, 2016): 18.

2. VICIUL EXACERBAT – LAUDA

Lauda este viciul exacerbat al smereniei, opusul acesteia. Aceasta reprezintă însușirea unor elogii de către cercetător care nu îi se cuvin. Pentru a învinge lauda, un exercițiu sau o atitudine corectă este validarea muncii depusă de ceilalți în propriile cercetări. Așadar, cercetătorul trebuie să-și asume faptul că la propria lucrare au fost aduse îmbunătățiri sau chiar un aport semnificativ din sursele folosite. Astfel, respectiva persoană nu își va însuși laudele pentru el. Acceptarea greșelilor și mustrărilor este un act de umilință și chiar o treaptă spre progres. Lauda în cercetare este o ispită des întâlnită în epoca modernă. Lauda își face prezența atunci când cercetătorul este mai mult decât deficitar la capitolul umilinței. 6

6 Bruce Macfarlane, Researching with Integrity. The Ethics of Academic Inquiry, (London: Routledge / Taylor and Francis, 2009), 114-115.

4. VICIUL ATENUAT - TIMIDITATEA

Timiditatea este o altă extremă a virtuții smereniei. Smerenia nu înseamnă să fii timid și să nu ieși în evidență prin ceea ce faci. Timiditatea este des confundată cu smerenia. Timiditatea semnifică o lipsă de curaj sau nesiguranță, o sfială dusă la extrem. Această conduită netemeinică este des întâlnită în mediul academic sau mediul studențesc cu scopul de a se acoperi în spatele ei pentru un sentiment de protecție.7 Timiditate este practicată și de începătorii în acest domeniu al cercetării din pricina fricii - atât frica de eșec sau de critică, cât și frica de avântare în nou. De asemenea, practicarea timidității are urmări negative, iar de cele mai multe ori regrete.

7 Bruce Macfarlane, Researching with Integrity. The Ethics of Academic Inquiry, (London: Routledge / Taylor and Francis, 2009), 121

CONCLUZII

Smerenia va rămâne mereu o virtute demnă și onorabilă pentru un cercetător. Oricare ar fi acesta, smerenia îi va aduce câștig, iar lăsarea orgoliului la o parte îl va înălța, însă prin diferite forme. Lauda, viciul execerbat, pericolul multor oameni de știință, poate avea consecințe grave în munca de cercetare. Tot lăudăroșia poate aduce cu ea mândria, și însușirea unor summa cum laude, neadevărate despre cercetător. Timiditatea, o altă extremă a virtuții umilinței, care este adesea confundată și înțeleasă greșit, poate aduce cu ea efecte adverse și mai puțin plăcute. Lipsa curajului dăunează în munca de cercetare, și nu doar în munca de cercetare, ci chiar în orice domeniu.

BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI

Macfarlane Bruce, Researching with Integrity. The Ethics of Academic Inquiry. London: Routledge / Taylor and Francis, 2009

Henry Carl F. H., Etica creștină personală, Oradea: Agnes Dragomir, Sofia Gheorghe, 2004

Robertson McQuikin and Paul Copan An Introduction to Biblical Ethics, Walking in the way of wisdom, 2014

ARTICOLE ȘTIINȚIFICE

Briggs, David. The Christian Century; Chicago Vol. 133, Iss. 17, (Aug 17, 2016): 18

CAPITOLE ÎN CĂRȚI

Sheelby D.Hunt and Scott J.Vitell ,,Personal Moral Codes ant the Hunt-Vitell Theory of Ethics, Why People’s Ethical Judgments Differ?” în ,,Business Ethics: New Challenges

for Business Schools and Corporate Leaders” ed. Paul E Peterson and O.C. Ferrell (Amonk New York, Lindon, England: M.E. Sharpe, 2005)

Cristurean Rahela

Faceți căutări pe acest blog

Modele de eseuri 2021

SMERENIA ÎNTRE LAUDĂ ȘI TIMIDITATE

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

VASILE ALECSANDRI ȘI PREZENȚA UMANĂ CONTURATĂ DISCRET IN PASTELURILE SALE